Brazilia 1950, o naţiune în doliu

Primul campionat mondial de fotbal găzduit de Brazilia a coincis cu întâia ediţie a acestei competiţii de după război. Aşadar, în 1950, se relua povestea fotbalului planetar.

Până atunci însă se poate spune că data renaşterii fotbalului mondial la acest nivel a fost 1 iulie 1946, când 34 de federaţii naţionale afiliate la FIFA s-au reunit la Congresul de la Luxemburg. Atunci a şi fost luată decizia de a se încredinţa Confederaţiei braziliene onoarea de a organiza cea de-a patra ediţie a Campionatului Mondial de Fotbal, motivaţia fiind una măgulitoare pentru reprezentanţii ţării cafelei: „Ca urmare a strălucitei comportări a echipei Braziliei în Franţa (1938) şi a extraordinarei popularităţi de care se bucură fotbalul în America de Sud”.

Din nefericire pentru selecţionata „cariocas”, fiesta fotbalului din Brazilia s-a transformat într-o adevărată tragedie naţională după finala disputată pe 16 iulie 1950, la Rio de Janeiro, pe cel mai mare stadion din lume de la acea oră, grandiosul „Maracana”. Brazilia şi Uruguay se aflau pe primele două locuri în grupa finală, „celeştii” având trei puncte faţă de cele patru acumulate de brazilieni după două partide disputate. Selecţionata auri-verde avea, aşadar, nevoie de doar un punct pentru a deveni campioană mondială. Împinşi de la spate de freamătul celor 200.000 de suporteri de pe „Maracana”, Friaca, Ademir & Co. s-au aruncat în atac. Au şi deschis scorul prin golul lui Friaca din minutul 47, însă uruguayenii au întors rezultatul prin golurile lui Schiaffino (min. 65) şi Ghiggia (min. 79).

„La căderea serii, Rio de Janeiro, care pregătise cel mai mare carnaval al istoriei sale, oferea imaginea unui oraş în doliu”, se încheie un reportaj special semnat de jurnalistul Tassos, aflat la faţa locului.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial