Războiul coroanelor regale: aur transilvan versus oţel de tun

Colecţia coroanelor regale româneşti, expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României, cuprinde două exponate, antagonice, a căror poveste fascinează: coroana lui Carol I, fabricată din oţel de tun, neconvenţională, concept unic în Europa postmedievală, şi coroana reginei Maria, probabil cea mai frumoasă de pe continent, realizată de un bijutier francez din aur transilvan.

 

Coroana reginei Maria a fost realizată la Paris de Casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean (n.r. – cel mai bun şi pur aur transilvan este cel de la Roşia Montană, aur a cărei ”amprentă” a fost găsită şi pe mai multe bijuterii antice descoperite pe teritoriul României, inclusiv în celebrele şi controversatele ”brăţări dacice”, aflate la loc de cinste în Secţiunea tezaur a MNIR), dându-i astfel o simbolistică aparte.

 

„E o capodoperă a artei metalului”
„Probabil că este cea mai frumoasă coroană europeană din secolul al XX-lea. În general, coroanele regale ale statelor mai vechi, medievale, sunt de la sfârşitul epocii moderne, dar din punct de vedere artistic nu sunt strălucite. Desigur, sunt din aur, cu pietre preţioase, dar sunt foarte convenţionale. Coroana are o istorie foarte zbuciumată şi în acelaşi timp ea reflectă foarte bine ceea ce am spus despre regina Maria, şi anume că a fost o persoană inovatoare, creatoare, îndrăzneaţă, foarte puternică, cu gusturi rafinate. E o capodoperă a artei metalului, este din aur cu pietre preţioase şi semipreţioase. De asemenea, pietrele semipreţioase reflectă viziunea reginei Maria; ea avea pasiune pentru ametiste, pentru opale, pietre care nu sunt foarte preţioase, dar care sunt extrem de interesante şi de expresive”, ne-a declarat  dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie.

 

„Maria  avea pasiune pentru ametiste, pentru opale, pietre care nu sunt foarte preţioase, dar care sunt extrem de interesante şi de expresive.” – Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

 

Proiectată de pictorul care a decorat Ateneul
Designul special al coroanei – în stil bizantin şi decorată cu motive vegetale -, a fost conceput de Costin Petrescu (n.r. – pictorul Casei Regale, la începutul secolului trecut, şi artistul care a decorat în mod magistral Ateneul Român). Sursa de inspiraţie artistului: coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria de a da o aură medievală înfăţişării sale.

 

Simboluri cosmice străvechi
Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandativele laterale “prependoulia”, specifice diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic: unul reprezintă stema Regatului României, iar celălalt arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh. Asocierea acestora cu elemente artistice bizantine sugerează continuitatea cu perioada de glorie a statelor medievale româneşti. Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de nepoata reginei Victoria. De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ – o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi ce se regăsesc adesea şi în arta populară românească. Alegerea pietrelor semipreţioase sau preţioase ce au împodobit coroana a fost în acord cu viziunea reginei despre romantism.

 

„O coroană din oţel nu exista în Europa”
„Un tun Krupp! Şi coroana regelui Carol, şi coroana reginei Elisabeta au fost nişte coroane simbolice. Ei nu s-au încoronat, nu şi le-au pus pe cap. Au fost aduse pe nişte perniţe şi puse la picioarele tronului. Ei nu au acceptat să fie încoronaţi deoarece considerau că s-au făcut regi şi regine, ca să zic aşa, prin faptele lor. Nu acceptau să fie încoronaţi de un mitropolit. În acelaşi timp, coroanele lor erau neconvenţionale. O coroană din oţel nu exista în Europa. Doar o parte din vechea coroană a regilor longobarzi, care era folosită la încoronarea împăraţilor imperiului romano-german ca regi ai Lombardiei. Încolo, toate coroanele medievale sau moderne sunt din aur sau din platină. A fost neconvenţională alegerea regelui Carol I şi în acelaşi timp reflectă viziunea lui asupra propriei persoane şi asupra propriului destin. Era auster, modest şi în acelaşi timp convins că este puţin mai sus decât toţi concetăţenii sau contemporanii lui. Avea simţul măreţiei”, ne-a mai povestit dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director MNIR.

 

 „Toate coroanele medievale sau moderne sunt din aur sau din platină. Alegerea regelui Carol I a fost neconvenţională.” – Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

 

A costat 64.820 de franci şi este asigurată pe… 25 de milioane de eur
Comanda coroanei reginei Maria, conform documentelor din arhiva Falize, a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului, generalul Coandă, şi de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand. Bijuteria regală cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm. Coroana reginei Maria a fost finalizată în luna septembrie 1922, iar costul execuţiei a fost de 64.820 de franci. În prezent, coroana este asigurată – ca piesă de Tezaur – la valoarea de 25 de milioane de euro şi va fi expusă în Holul Central al Muzeului Naţional de Istorie a României până la sfârşitul lunii noiembrie, putând fi admirată după această perioadă în expoziţia permanentă “Tezaur Istoric”, de miercuri până duminică.

 

Coroana n-a ajuns la Moscova
Înaintea ceremonialului încoronării de la Alba Iulia, atât coroana reginei Maria, cât şi coroana din oţel de tun (pe care a purtat-o mai întâi regele Carol I) cu care a fost încoronat regele Ferdinand au fost sfinţite în catedrală de patriarhul Miron Cristea. Bijuterie emblematică şi de suflet pentru regina Maria, coroana (de la Alba Iulia) a rămas întotdeauna în România, dar bijuteriile reginei Maria sunt mai mult o amintire. Unele le-a lăsat moştenire prin testament fiicelor sale, altele s-au pierdut în decursul timpului, iar despre unele nu se ştie care le-a fost destinul, precum cele două casete cu bijuterii ale reginei, cu valoarea declarată de 7 milioane lei aur, trimise odată cu tezaurul Băncii Naţionale la Moscova, în ultimele zile ale anului 1916, în plin război.

 

Get the Flash Player to see this player.

 

Material realizat de Christian Levant şi Gelu Diaconu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , , , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial