Mă bucur că au apărut cluburile în Centrul Vechi

În fiecare dimineaţă, Strada Franceză îşi primeşte un oaspete de seamă ai cărui strămoşi au creat şi sfinţit Centrul Vechi: Constantin Bălăceanu-Stolnici. Cu o eleganţă desprinsă din vremurile marilor boieri, dar cu o viziune clară asupra prezentului, academicianul le-a povestit reporterilor “ring” o altfel de istorie a celei mai mari mahalale negustoreşti a Capitalei de altădată.

 

Cine a creat Centrul Vechi?
Ceea ce se numeşte astăzi Centrul Istoric, în realitate, este format din două mari mahalale: mahalaua Sfântul Dumitru şi mahalaua Sfântul Gheorghe Vechi. Bucureştiul nu s-a dezvoltat dintr-un centru, ci au fost focare care erau centrate pe câteva case negustoreşti, case boiereşti, locuitori obişnuiţi şi o biserică. Întâmplarea face că acest Centru Vechi a fost o mahala a familiei mele. De aceea, toată această zonă este cunoscută în istorie drept Centrul Bălăcenesc.

 

Bălăcenesc…?
Da. Biserica de aici este o ctitorie veche a lui Badea Bălăceanu, din secolul al XVII-lea. În jurul ei s-au stabilit Bălăcenii, mai ales unde este acum Muzeul de Istorie Naţional. Aici erau locuinţe lor, cele pe care le închiriau şi în timp au mai venit o mulţine de boieri mai mici şi negustori care au creat o mahala mixtă. În ceea ce priveşte cealaltă mahala, este tot una Bălăcenească, pentru că Biserica Sfântul Gheorghe Vechi este ctitorită, în secolul al XVI-lea, de Nedelcu Bălăceanu şi Anca de la Glina şi este o mahala care nu s-a dezvoltat ca una boierească, ci negustorească şi de meseriaşi.

 

Centrul Vechi, de la boieri la negustori
Cum s-a încheiat capitolul Bălăcenilor?
Mai erau aici, pe Strada Franceză, proprietăţile Bălăcenilor, care au fost confiscate de Brâncoveanu atunci când unul dintre strămoşii mei, Aga Bălăceanu, a trecut de partea austriacă. A promovat o politică de dominaţie austriacă şi a fost condamnat, decapitat, iar capul i-a fost pus într-un proţap chiar aici, în Centrul Istoric, casele au fost dărâmate şi pe ruine au făcut acolo un han: Hanul Brâncovenesc, care a existat până în epoca lui Carol. Între timp, casele boiereşti au dispărut şi au venit negustori din toată Europa.

 

Care erau atracţiile acestui loc?
În decursul vremurilor, aici, în mahala, s-au produs schimbări determinate de cursul istoric al Bucureştiului, în special în zona aceasta casele boiereşti devenind case negustoreşti. Aici erau pe de o parte hanuri, construcţiile de tip oriental cu caracter şi hotelier, şi pe de alta, magazine… şi prăvălii. Ce vedeţi acum aici sunt resturi de prăvălii, nu case de locuit. Hanurile mari au dispărut, cum era cel Cantacuzinesc, unde este acum Banca Naţională, Hanul Grecesc, unde s-a făcut apoi Stavropoleus, pe vremea fanariotă. Această biserică este una de jurământ… aşa era specializarea ei.

 

Ce se vindea în Centrul Vechi?
În copilăria mea, aici nu era un cartier de distracţie. Cu excepţia Carului cu Bere şi a câtorva mici birturi, era unul pur negustoresc. Sunt case gândite în aşa fel încât parterul să fie prăvălie, iar deasupra, locuinţa negustorului. De aceea este preţioasă această zonă, care reflectă o mentalitate, un stil de viaţă nu al elitelor bucureştene, ci al lumii comerciale. Aici găseai tot ce voiai, de la pantofi, haine, ceasuri la mătăsuri fine. Bijuteriile, în schimb, erau de mâna a doua. Singurul lucru care nu exista erau maşinile. Auzeam deseori reclame la îmbrăcăminte, însă toate erau centrate pe străzile de aici: pe Şelari, Gabroveni, Lipscani.

 

Moda de Centru Vechi: caftanul şi calpacul
Care era vestimentaţia potrivită acelor vremuri?
Primele cafenele din centrul vechi au fost de tip turcesc, unde stăteai pe pernă şi fumai narghilea, iar femeile nu aveau voie să intre. În timpul fanarioţilor au apărut şi cafenelele de tip vienez cu pereţi frumoşi, cu oglinzi aurite. Una dintre cele mai frecventate era la Piaţa cu flori. Stilul vienez nu a adus altfel de oameni, însă în timp aceştia au acceptat şi stilul oriental. Astfel, până în anii 1842, încă se mai mergea în caftan şi cu calpac, adică boierilor le era frică să îşi dea jos hainele acelea pentru că aveau semnificaţie politică. Marea boierime a renunţat foarte greu la mantale şi la hainele orientale, dar nu şi boieroaicele. Femeile erau îmbrăcate în haine europene, făcute la Paris.

 

Ce însemnătate avea hanul?
Tot aici hanul este ceva foarte important. Pentru că instituţia hotelului a venit foarte târziu din Occident. Noi am primit din Orient caravanseraiul, care era, de fapt, nişte spaţii cu locuri unde puneai căruţele, unde erau prăvălii, iar sus erau camere şi săli de mâncare, dar nu de talia restaurantelor. Cel mai frumos s-a păstrat Hanul lui Manuc, interesant din punct de vedere arhitectural. În tinereţea mea l-am găsit ca un hotel numit Dacia, dar curtea era specifică pentru viaţa hanului. Pe vremea aceea boierii nu veneau la hanuri… aveau casele lor fastuoase din care ieşeau foarte rar.

 

Cum vi se pare acum acest loc?
Se profilează a deveni un lucru interesant. O religvă care se referă la o anumită perioadă a Bucureştiului, se transformă într-o zonă de relaxare, cu restaurante multe, cafenele, umbrele. Acum este momentul în care se reînvie, pe o altă claviatură, o zonă care a murit cu mult timp în urmă. Îmi pare bine că au apărut cluburile în Centrul Istoric. Mă bucur totuşi că nu au apărut cazinouri pentru că ar fi stricat tot. Dacă rămâne un centru de stat, atunci va fi o operetă şi un fals, dar dacă o cumpără cineva, să nu fie vreun cămătar sau interlop. Vor apărea automat şi bordelurile.

 

Cum vedeţi Centrul Vechi peste 50 de ani?
Dacă lucrurile vor merge aşa cum au început, va fi o atracţie turistică, un centru de relaxare cu elemente perverse.

 

„Noi ne-am dezvoltat din punct de vedere cultural sub umbrela franceză, dar din punct de vedere comercial, sub umbrela germană pentru că de acolo veneau cei mai mari negustori (…) Nu am întâmplări din Centrul Vechi pentru că era o lume înghesuită, dificilă, pitorească, policromă. Nu era o zonă rafinată, dar era foarte interesantă pentru mărfurile pe care le prezenta”. – Constantin Bălăceanu-Stolnici

 

 

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial