Dorel Vişan: „Bucureştiul ar trebui să se civilizeze”

Un dialog cu Actorul poate fi şi un dialog cu Omul. Actorul Dorel Vişan nu este numai un maestru al scenei şi al cinematografiei româneşti. Este şi un maestru al cuvintelor. Omul Dorel Vişan are deopotrivă năzuinţe, îndoieli, nostalgii, speranţe, visuri, aşa cum are orice om obişnuit. Actorul şi Omul Dorel Vişan încă trăieşte visul oraşului din vremea tinereţii, al Centrului Istoric aparţinător istoriei nescrise a Artistului.

 

Domnule Dorel Vişan, cum se vede Bucureştiul dinspre Ardeal, peste munţi?
Bucureştiul se vede ca şi ţara, nu este nicio diferenţă. Când o ţară este într-o situaţie de degringoladă, când, cum spunea Eminescu, nu mai e virtute şi nu mai e putere, atunci toate lucrurile iau acelaşi aspect. Bucureştiul, care a fost numit odată „Micul Paris”, s-a schimbat foarte mult în rău, după credinţa mea.

 

De ce?
Fostul regim a fost mereu criticat că a schimbat arhitectura oraşului. Mie mi se pare că abia acum s-a schimbat foarte mult în rău arhitectura oraşului. Adică s-au împlântat, aşa, în mijlocul Bucureştilor, nişte măgăoaie de oţel şi sticlă care nu au nicio legătură cu oraşul.

 

„S-au făcut lucruri interesante în Centrul Istoric”
Ce impresie vă face, în prezent, Centrul Istoric?
În ceea ce priveşte Centrul Istoric s-au făcut unele lucruri interesante acolo şi e bine că s-au făcut. Din păcate, acolo au funcţionat afacerile şi poate că nu s-au făcut localurile şi restaurantele care ar fi trebuit, adică s-a făcut mai mult o afacere comercială decât o revenire la un anumit specific.

 

Cum vedeţi faptul că s-au deschis foarte multe terase prin Centrul Istoric, e un lucru bun sau rău?
Nu ştiu ce să spun. Aceste cafenele nu sunt specifice oraşului. Sunt făcute aşa, ca să mai fie un spaţiu de servit, pentru că românul văd că mai repede merge la restaurant decât la biserică.

 

Ce nostalgii aveţi legat de vremurile Bucureştiului de odinioară?
Lumea era mai simplă atunci. Poate şi noi eram mai altfel, nu aveam atâtea pretenţii. Eram nişte tineri care ne mulţumeam cu vremurile de atunci. Nu a fost urâtă deloc perioada aceea. Aveam foarte multă libertate, se studia, aveam profesori foarte mari.

 

„Din cauza dorinţei de modernizare s-a distrus taina oraşului”
Care erau distracţiile preferate din studenţia dvs. sau de pe vremea când eraţi un tânăr actor?
Noi atunci mergeam foarte mult la film şi la teatru. Făceam serate între colegi sau se făceau baluri studenţeşti. Ne întâlneam la „303”. Mă duceam pentru că soţia mea era studentă la Educaţie fizică şi acolo, cum ziceau ei, la „trei-gaură-trei”, deci la „303”, era un loc de întâlnire, de petreceri. Erau însă petreceri fără băuturi şi fără treburi dintr-astea, ca acum. Erau foarte frumoase.

 

Cum vă amintiţi Centrul Istoric din acea perioadă?
În Centrul Istoric se păstrase un anumit aer, aşa, al centrului. Erau vânzători acolo, tot felul de magazine dintr-astea mai mici. Începea însă încă de pe atunci să se degradeze. În schimb erau foarte faine bulevardele, cele două, Magheru şi Victoriei, care mi se pare că azi sunt lipsite de importanţă, nu ştiu din ce cauză, nu pot să-mi dau seama.

 

Ce s-a câştigat în ultimii ani în Centrul Istoric?
A fost o idee bună şi salutară ca să se refacă, numai că nu trebuia modernizat. Trebuia într-adevăr lăsat Centrul Vechi aşa cum a fost el. Intenţia a fost foarte bună, unele lucruri s-au făcut bine, dar din cauza unei dorinţe de modernizare i s-a stricat taina, i s-a distrus taina.

 

„Rămâne speranţa care-i alină uşor pe toţi muritorii”
Într-o lume mai bună, cum v-aţi imagina acest Bucureşti vechi?
Bucureştiul ar trebui să se civilizeze, oamenii să treacă numai pe verde şi să se urce în mijloacele de transport numai pe uşile de acces corespunzătoare. Astea sunt două lucruri care par minore, dar sunt extraordinare pentru civilizaţia şi pentru plăcerea de a vedea o lume de acest fel. Deci asta aş vrea eu în Bucureşti, să se civilizeze, dar existând această influenţă fanariotă, am mari îndoieli că voi mai prinde o vreme dintr-asta. Rămâne speranţa care-i alină uşor pe toţi muritorii.

 

„Eu văd în Bucureşti şi în alte oraşe străzile care se modernizează: foarte multă piatră, foarte multe trotuare, or, noi ducem lipsă de vegetaţie, de parcuri, de verdeaţă.”  – Dorel Vişan

Sursa foto:
http://catalinlazaroiu.blogspot.com/2011/05/nemuritorii-domnul-dorel-visan.html

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , , , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial