Trena istoriei, pe bulevardele Capitalei, în anii ’70

 De la Piaţa Universităţii la Ateneu, de la Palatul Poştelor la Biserica Colţea, Bucureştiul „s-a priceput” mereu să încânte ochiul privitorilor avizi de istorie şi frumos.

„Centrul Vechi” vă prezintă câteva imagini ale Capitalei din anii ’70, care păstrează caracteristicile şi culoarea unei aşa-zise perioade de destindere din perioada comunistă.

 

Imagine a Pieţei Universităţii, cu rondul format de intersecţia bulevardelor I.C. Brătianu (fost 1848), Nicolae Bălcescu şi Carol (fost Republicii). Sunt de remarcat cele trei edificii: Palatul Universităţii (construit între 1857-1869, arhitect Alexandru Orăscu), Teatrul Naţional (inaugurat în 1973, construit după proiectul arhitecţilor Horia Maicu, Nicolae Cucu şi Romeo Belea), şi Hotelul Intercontinental (inaugurat pe 23 mai 1971).

 

 

Intrarea principală în Gara de Nord, cu vedere înspre bulevardul Dinicu Golescu. Construirea edificiului a durat patru ani, între 1868 şi 1872, fiind inaugurat la 13 septembrie 1872. Regele Carol I pusese piatra de temelie a principalei gări bucureştene pe 10 septembrie 1868. Blocurile de pe bdul Golescu erau recent construite, judecând după lipsa aproape totală a vegetaţiei în zonă.

 

 

Ateneul Român este o clădire-simbol a Bucureştilor, edificiul fiind construit între 1886 şi 1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Pe 14 februarie 1888, Palatul Ateneului Român „a fost dat în exploatare parţială”, la ceremonia a cărui gazdă a fost Alexandru Odobescu ţinând alocuţiunea de deschidere Constantin Exarcu, cel care avusese ideea de a „ridica în Bucureşti un cămin al artelor, cu aulă de concerte, săli de expoziţie, bibliotecă şi pinacotecă”.

 

 

Muzeul Naţional de Istorie a României (fostul Palat al Poştelor), a fost construit între 1894 şi 1900 după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu. Odinioară, aici s-a aflat Hanul Constantin Vodă, ridicat de Constantin Brâncoveanu pe „locul Bălăceanului”. După demolarea hanului, pe aceste locuri a funcţionat o perioadă Circul Suhr, reprezentaţiile luînd sfârşit odată cu punerea pietrei de temelie, în 1894, a viitorului edificiu.

 

 

 

 

Vedere din curtea interioară a Hanului lui Manuc, după lucrările de restaurare dintre anii 1966-1970. Construcţia hanului a început în 1806, întemeietor fiind Manuc Mârzaian, mai cunoscut drept Manuc Bei, datorită faptului că primise, în vremea sultanului Mustafa al IV-lea, demnităţile de „dragoman” şi „bei”. Hanul lui Manuc a fost terminat în 1808 şi a primit ulterior, pentru o perioadă, denumirea „Grand Hotel de la Dacie” (Marele Hotel Dacia).


 

Biserica Colţea, ctitorie a spătarului Mihail Cantacuzino, este una dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din Bucureşti, construcţia fiind realizată între anii 1695-1698. Ansamblul Colţea, care odinioară era compus dintr-un spital, trei paraclise, biserica propriu-zisă şi Turnul Colţei, poartă numele clucerului Colţea Doicescu.

 

 

 

„Ateneul lui Exarcu i-a primit pe cei mai de seamă artişti ai timpului.” – Gheorghe Crutzescu

 Surse :  Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoşoaiei”, Ed. Meridiane, 1986

 Sursa foto:  Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureştilor”, Ed. Sport-Turism, 1979

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial