Sisteme electorale într-un Bucureşti în cinci culori

Duminica aceasta, cetăţenii cu drept de vot vor merge la urne pentru a-şi alege primarii şi consiliile locale. Aruncând o ocheadă prin istoria Bucureştilor, adică în urmă cu mai bine de un secol, se poate constata că sistemul electoral era complet diferit de cel din ziua de azi.

 

La 1 octombrie 1859 s-a discutat, la Focşani, în Comisia Centrală a Principatelor Unite, problema stabilirii capitalei României. Mihail Kogălniceanu a propus oraşul Bucureşti, din considerente de ordin politic şi administrativ. Aproape doi ani mai târziu, pe 27 martie 1861, Adunarea Naţională a Moldovei a numit Bucureştiul ca sediu al întrunirii celor două adunări ale Principatelor. Recunoaşterea oficială a oraşului lui Bucur drept capitală a venit în ianuarie 1862, când la Bucureşti a fost alcătuit primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu. Din punct de vedere administrativ însă, noua capitală a ţării trecuse prin mai multe perioade de transformări.

 

Generalul Kiseleff şi Regulamentul Organic
Anterior, Bucureştiul cunoscuse o nouă organizare administrativă odată cu Regulamentul Organic promulgat de autorităţile ruse de ocupaţie. Generalul Kiseleff a numit atunci o comisie pentru „înfrumuseţarea şi îndreptarea oraşului”, care l-a avut ca preşedinte pe fostul mare logofăt Alexandru Filipescu. În acea vreme, mai exact în 1831, a fost făcut primul recensământ realizat după criterii ştiinţifice şi împărţit conform celor cinci culori care delimitau zonele administrative ale Bucureştiului. Astfel, în culoarea roşie au fost înregistraţi 11.188 de cetăţeni, în albastru – 12.279, în galben – 10.190, în verde – 10.367 şi în negru – 9.864.

 

Cade guvernul, cade şi primarul!
Revenind la perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1864 au fost adoptate legile care reglementau funcţionarea şi reforma oraşului, „legea comunală” şi „legea pentru expropriaţiune pentru causă de utilitate publică”. Realizate după modelul francez, aceste legi organizau, printre altele, funcţionarea oraşelor, atribuţiile administraţiei şi sistemul de alegeri. Pentru prima dată, Sfatul Orăşenesc a fost înlocuit de Consiliul Comunal, iar preşedintele, de primar. În perioada de după 1866, deci după ce domnitor a devenit viitorul rege Carol I, Consiliul Municipal de la Bucureşti era schimbat în acelaşi timp cu guvernul. Două importante instituţii, primăria şi poliţia, „îşi exercitau atribuţiile lor sub grija şi supravegherea guvernelor ce se succedau la cârma statului” (cf. George Costescu).

 

„Eu cu cine votez?”
Sistemul electoral era destul de diferit faţă de cel de azi. Potrivit mărturiilor lui Frédéric Damé, Consiliul Municipal al Bucureştilor era compus din 17 membri, care erau aleşi de alegătorii împărţiţi în două colegii electorale. Din primul colegiu făceau parte toţi cetăţenii care locuiau în oraş şi votau în primul şi în al doilea colegiu pentru Cameră şi Senat. Din al doilea colegiu făceau parte cetăţenii care locuiau în oraş şi votau în al treilea colegiu pentru Cameră. Împărţirea administrativă era tot după citeriul celor cinci zone colorate în roşu, galben, albastru, negru şi verde. În 1895, alegătorii pentru Consiliul Municipal din Bucureşti erau repartizaţi în trei colegii electorale, primele două votând direct, iar cel de-al treilea, indirect. În 1905, numărul colegiilor electorale fusese redus la două. În urma alegerilor, Consiliul Municipal alegea primarul şi adjuncţii, iar aceştia erau confirmaţi de ministrul de interne.

 

„Consiliul Municipal este ales pentru patru ani. În caz că se dizolvă, problemele sunt gestionate de o comisie interimară numită de ministrul afacerilor interne.” Frédéric Damé

 

Surse:
Frédéric Damé, „Bucureştiul în 1906”, Ed. Paralela 45, 2007
George Potra, „Din Bucureştii de ieri”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1990
George Costescu, „Bucureştii vechiului regat”, Ed. Capitel, 2005
Bogdan Andrei Fezi, „Bucureştiul european”, Ed. Curtea Veche, 2010
Foto:
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012/01/15574/
http://urbanismul.blogspot.ro/2011/03/de-prin-vechii-bucuresti.html

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial