Parcul Herăstrău, utilitate şi frumuseţe

Bucureştenii reclamă deseori faptul că oraşul lor este o desfăşurare interminabilă de betoane, asfalt şi locuri insalubre. Este, pesemne, adevărat. Acest adevăr e însă unul parţial. Capitala are, fără îndoială, şi zone unde aproape că nu se mai ghiceşte viermuiala citadină a ambuteiajelor şi configuraţia futuristă a clădirilor postdecembriste. Un astfel de loc se află în fostul Parc Regele Carol al II-lea, cunoscut azi de toată lumea ca Parcul Herăstrău.

 

Înconjurat de câteva cartiere rezidenţiale, Parcul Herăstrău este amplasat în nordul oraşului, între Şoseaua Kiseleff, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Bdul Aviatorilor, Şoseaua Nordului, până aproape de Podul Băneasa. Istoria lui este oarecum recentă în comparaţie cu a altor două mari parcuri bucureştene, Cişmigiu şi Carol I. Istoria lui începe practic odată cu lucrările de asanare a Lacului Herăstrău, realizată între anii 1930-1935. Zona mlăştinoasă aflată pe atunci la marginea oraşului, întinsă pe 74 de hectare, a fost transformată într-un frumos lac alimentat din râul Colentina.

 

Ecluza, cheia rezolvării debitului excesiv de apă
Unul dintre paşii cei mai importanţi în dezvoltarea ulterioară a parcului a fost realizarea ecluzei Lacului Herăstrău, al cărei proiect a aparţinut inginerului Dorin Pavel, cel care, în 1934, publicase lucrarea „Plan general de amenajare a forţelor hidraulice ale României”. Ecluza a fost amplasată pe malul stâng al Herăstrăului şi face legătura cu Lacul Floreasca. S-a rezolvat astfel problema posibilelor inundaţii în cazul ploilor abundente, ecluza îndeplinind funcţia de golire suplimentară a Lacului Herăstrău în Lacul Floreasca.

 

Inaugurarea Parcului Carol al II-lea
Odată cu încheierea lucrărilor de asanare a lacului şi de îndiguiri, construcţia parcului nu a mai fost decât o problemă de decizie administrativă. „Dela Arcul de Triumf, spre Miazănoapte, «Şoseaua» se continuă în aceeaşi linie dreaptă mărginind, pe stânga, un parc sportiv şi Ştrandul Kiseleff, iar pe dreapta Parcul Regele Carol II, amenajat cu ocazia expoziţiei «Luna Bucureştilor» din 1936, pe malul pitorescului lac Herăstrău”, scrie arhitectul Grigore Ionescu în cartea „Bucureşti, ghid istoric şi artistic” (Ed. Albatros, 2007, pag. 405). La inaugurarea din timpul „Lunii Bucureştilor”, regele Carol al II-lea a fost prezent în primul vaporaş care a trecut prin ecluză.

 

Istoria vie a satului românesc… din Capitală
Unul dintre locurile cele mai atractive ale Parcului Herăstrău este, fără îndoială, Muzeul Satului. Inaugurat tot cu ocazia „Lunii Bucureştilor” din 1936, muzeul în aer liber este, de asemenea, pomenit de Grigore Ionescu în „Bucureşti, ghid istoric şi artistic”. „De pe urma expoziţiei din 1936 a rămas în acest parc un interesant Muzeu al Satului, care ocupă o întinsă suprafaţă de teren şi cuprinde, între altele, o pitorească biserică de lemn din Maramureş, datând din anul 1727, adusă din satul Dragomireşti, şi câteva minunate case ţărăneşti vechi, aduse din diferite ţinuturi ale ţării”. Muzeul Satului este unul dintre cele mai mari din Europa, putând fi admirate case din cele mai interesante zone etnografice ale ţării.

 

Plimbări mondene la Şosea
Lacul Herăstrău, aşa cum era la acea vreme, este evocat încă de la începutul secolului XX, atunci când protipendada bucureşteană îşi făcea plimbarea la Şosea. „Principalele grădini şi promenade din Bucureşti, care au supravieţuit transformărilor edilităţii, sunt în primul rând pe Şoseaua Kiseleff. Aici, în fiecare seară, tot Bucureştiul monden vine să facă o plimbare în trăsuri somptuoase. Dincolo de Şosea se află mica pădure Băneasa, până unde se prelungeşte adesea plimbarea, iar spre stânga se află Lacul Herăstrău, pe malurile căruia sunt grădini cu mici restaurante care atrag vara publicul”, scrie publicistul francez Frederic Dame în monografia „Bucureştiul, în 1906”. (Ed. Paralela 45, 2007, pag. 368).

 

„Lacul Herăstrău era apreciat mult ca loc de recreaţie şi «taifas» de boierii bucureşteni de odinioară şi în special de Doamna Ecaterina lui Alexandru Ipsilante, care, însoţită de jupânesele curţii, obişnuia să se plimbe într’o luntre mare pe lac.”  – Arhitect Grigore Ionescu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , , , , ,

1 Comentariu

  1. Hascu says:

    va asteptam sa ne vizitati si virtual:
    http://www.herastrauparc.ro

Lasa un comentariu


GetSocial