O „litră” de aur pentru „stricarea fecioriei”

Bucureştiul, aşa cum îl ştim dintotdeauna, nu este numai o aglomerare de clădiri şi o încrengătură de străzi. El reprezintă şi suma faptelor oamenilor care îl populează. De aceea, de-a lungul timpului, urmele locuitorilor au rămas, în diferite perioade, ca nişte amprente care azi ni se pot părea destul de neobişnuite.

 

Cu greu ne putem imagina în ziua de azi pedepse precum „tăierea mâinilor pentru falsificatorii de bani”, „bătaia cu toiege” sau „trimiterea la ocnă sau în surghiun la mânăstire”. Şi totuşi, în secolele XVII sau XVIII, acestea erau la ordinea zilei, fiind chiar înscrise în vechile legiuiri. În epoca fanariotă, cauzele care duceau la astfel de pedepse erau oarecum bizare: bârfeli şi vorbe de ocară la adresa mamei, preot „închipuit”, adică fără hirotonisirea cuvenită, „forţarea unuia de a trece la o altă religie”, „bătaia cu încercare de asasinare”, neanunţarea „bolnavilor de ciumă”, „luarea ilegală de bani şi bătaie” sau „pâre mincinoase”.

 

Povestea Zoiţei cea gâlcevitoare
Un caz ciudat a fost consemnat în toamna anului 1794, când o anume Zoiţa merge cu jalba la domnie împotriva mamei sale. Din porunca domnitorului Alexandu Moruzi însuşi, marele spătar merge la faţa locului pentru cercetări şi constată că lucrurile stau tocmai invers: respectiva Zoiţa este „femeie rea şi gâlcevitoare, «ponosluitoare» atât asupra mamei sale, cât şi a cumnatei”. În consecinţă, marele spătar dă dispoziţie ca „pentru necinstirea ce Zoiţa a făcut-o mamei sale, să fie bătută cu 20 de toiege la faţa locului”. Din bunăvoinţa domnitorului, Zoiţa a scăpat de pedeapsă sub promisiunea că va „renunţa definitiv la reaua comportare faţă de mama sa”.

 

Plată în aur pentru „încârdoşire”
Într-un document datat 11 mai 1796 se povesteşte cazul unei femei pe nume Gherghina, care în jalba înaintată domnitorului arăta că fata ei fusese necinstită. Vinovatul era un anume Nicolae, „sluga domniţei Ecaterina”, care din cauză de boală a fost găzduit, până la însănătoşire, de reclamantă. Într-una din zile însă Nicolae a „încârdoşit-o” pe neprihănita fată în timp ce Gherghina se afla la munca câmpului.  Vinovatul a promis că o va lua pe fată în căsătorie după sărbătoarea Paştelui, însă nu s-a ţinut de cuvânt. În urma aceste jalbe, judecătorii au încercat să-l convingă pe Nicolae să se răzgândească, dar acesta a refuzat. Legea prevedea ca inculpatul să fie supus la plata unei „litre de aur pentru stricarea fecioriei”, dar Nicolae era sărac şi nu a avut cum să-şi achite datoria. În consecinţă, judecătorii i-au propus domnitorului „aplicarea celei din urmă pedepse prevăzute de pravilă, adică «să se bată, să se tundă şi să se surghiunească»”. Sentinţa a fost executată.

 

Măcelari întemniţaţi pentru că n-au vrut să vândă carnea
Legile economiei de piaţă nu au funcţionat dintotdeauna în Bucureşti. Drept dovadă stă o hotărâre aplicată împotriva măcelarilor care ridicaseră nejustificat preţul la carne pe motiv că vitele se scumpiseră. Astfel, stăpânirea oraşului a fixat un „nart”, adică un preţ oficial peste care nu se putea trece. Ca urmare a acestui fapt, unii măcelari, nemulţumiţi de diminuarea câştigurilor, nu au mai adus carne în „scaunele” (măcelăriile) lor. Pe 17 aprilie 1794, mai mulţi dintre ei – fraţii Pătraşcu, Şerban Surche şi Ştefan, fiul lui Zamfir, toţi din mahalaua Batişte, Anastase Cureman, din mahalaua Dichiu, Petre Epure şi Dumitru Grăţoiu, ambii din mahalaua Oţetari – au fost trimişi în judecată, ca fiind „împotriva poruncilor”, ca urmare a unei jalbe înaintate de ceilalţi măcelari. Din porunca domnitorului, măcelarii nesupuşi poruncii au fost trimişi la ocnă „spre pilda şi învăţătura celorlalţi”.

 

„Nicolae a încârdoşit pe fiică-mea şi, după puţină vreme, aflând şi apucându-l, m-a înşelat cu cuvântul că acum de Paşti o va primi pe fata noastră de soţie.”  – Fragment din jalba Gherghinei adresată domnitorului

 

Sursa:
George Potra, „Din Bucureştii de ieri”, vol II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial