Începuturile iluminatului public în Bucureşti

Bucureştiul contemporan poate fi considerat, din punct de vedere al iluminatului public, un oraş european. Nu întotdeauna însă lucrurile au stat astfel. A fost situaţia excepţională din anii ’80, când Capitala era supusă unui regim de „drastice economii” şi când iluminatul în spaţiile publice lăsa mult de dorit. Până la începutul secolului al XIX-lea însă, bucureştenii n-au cunoscut, în spaţiul public, altă lumină decât cea venită de la soare.


Primul semn că lucrurile se vor schimba şi că Bucureştiul nu va mai fi cuprins de bezna
seculară imediat după căderea nopţii este dat de boierii anului 1814, care se adresează printr-un pitac lui Vodă Caragea, spunându-i că „pentru podoaba acestui pod Mogoşoaei ni se pare că bine ar fi ca din capul podului şi până la Curtea Veche, şi pe de o margine, şi pe de alta, la fiecare şapte case să se facă un stâlp lung de un stânjen şi jumătate şi în capul stâlpului să aibă câte un felinar, şi pe toată seara să se puie şi câte o lumânare”. Vodă a aprobat cererea boierilor şi a poruncit ca şapte case să se ocupe de câte un felinar, însă proprietarii nu prea au fost de acord, mai cu seamă că acest lucru însemna să scoată din buzunar „32 de parale de casă, pe lună”.
Masalagiii, licuricii Bucureştilor
Modul în care boierii îşi asigurau, la ceas de seară, lumina drumului era unul complet rudimentar. Exista un sistem de iluminat „mobil”, cu „masalaua”. „Dinaintea caleştii alergau masalagiii ţigani. Purtau în spinare un fel de grătar de fier – masalaua – înfipt într-o prăjină, iar de gât, o traistă cu topuri de zdrenţe muiate în păcură. Una după alta zdrenţele se aprindeau pe grătar, ţiganii alergau cât îi ţineau picioarele, şi butca venea după ei, săltând şi trosnind, într-un iad de lumină roşie şi de fum negru”, spune Gheorghe Crutzescu în cartea sa, „Podul Mogoşoaiei”. Ţiganii masalagii îşi înmuiau zdrenţele în buţile cu păcură aduse de la Ocna Slănicului şi depozitate în curtea puşcăriei (azi Piaţa Sf. Anton de lângă Curtea Domnească).

Boierii îşi puneau la poartă „poponeţi” luminoşi

 Un alt obicei practicat tot de boierii acelor vremuri era acela al felinarelor făcute din piele de oaie sau de capră – „uscată şi întinsă bine la război şi arzând lumânări de seu” – care erau puse pe la porţi. De asemenea, mai aveau obiceiul să aşeze la poartă „poponeţi”, care erau „un fel de şomoioage de cârpă muiate în păcură şi prinse de un par înalt”, la baza acestor pari fiind puse „cenace”, adică nişte străchini de pământ care „fereau focul”. Mai târziu, toate aceste tehnici rudimentare au fost înlocuite treptat cu felinarele de sticlă, care foloseau drept combustibil uleiul de rapiţă.

 

„Prinţul întunericului”, învins de petrol
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea au ajuns în Europa, tocmai din America (pe atunci transportul peste Ocean nu era o bagatelă), butoaie cu un lichid misterios: petrol. Deschis noului, Bucureştiul devine, dintr-un oraş „al întunericului”, unul de avangardă în ceea ce priveşte iluminatul public. În 1861, Capitala avea deja lămpi cu gaz, înaintea unor oraşe precum Paris sau Berlin, iar zece ani mai târziu, pe 31 octombrie 1871, aşezarea de pe malurile Dâmboviţei primea „botezul” iluminatului cu gaz aerian.

 

„Lumina electrică luceşte cu greutate”
Certificatul de naştere a iluminatului electric pe străzile Bucureştilor datează din 1882. În acel an s-au făcut primele instalaţii electrice la Palatul Regal din Calea Victoriei, la Cotroceni, la Teatrul Naţional şi în Grădina Cişmigiu. Cu această ocazie, ziarul L’Indépendence Roumaine face un comentariu nu tocmai favorabil noului sistem care, în ciuda criticilor iniţiale, avea să-şi dovedească, în timp, superioritatea. „Seara năvălim cu toţii la Eldorado, singura petrecere pe toată vara; grădina nu prea este luminoasă, lumina electrică luceşte cu greutate”, scria Mihail (Mişu) Ion Văcărescu, celebru gazetar al acelor vremuri, care îşi semna articolele cu pseudonimul „Claymoor”.

 

„În bezna nopţilor fără lună, boierii străbăteau podul la lumina masalalelor.” Gheorghe Crutzescu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
TAGS: , , , , ,

Niciun comentariu adaugat

|  Tu poti fi prima persoana care comenteaza acest articol

Lasa un comentariu


GetSocial